Multi dintre noi avem diverse asigurari de viata sau programe de economisire (pentru studiile copiilor sau pensie) si o parte din ele au la baza sistemul Unit Linked (UL), sau bazat pe unitati. Si pentru cei care au deja un astfel de program dar si pentru cei care acum se gandesc sa inceapa unul, voi incerca in continuare sa explic in cuvinte simple ce este un UL si cum functioneaza.
Produsele UL sunt programe complexe, care presupun contributii periodice pe perioade determinate de timp si care au o componenta de asigurare de viata si una investitionala.
Componenta de asigurare contine o asigurare de viata, in multe situatii ea fiind completata de asigurari suplimentare care despagubesc si alte tipuri de evenimente nedorite (deces din accident, invaliditate, spitalizare sau interventii chirurgicale).
Componenta investitionala poate fi asimilata schemelor colective de investitii. Adica, un fel de a investi banii impreuna cu alte persoane pentru a avea acces la mai multe tipuri de investitii fata de varianta in care ai investi singur, costurile implicate fiind suportate de toti. Pentru a simplifica modalitatea de a repartiza castigurile, toate calculele se fac in unitati, aceasta fiind o diviziune a programului de investiţii prin care se garantează participantului dreptul de a deţine o cotă parte din valoarea programului de investiţii.
Mai concret, din suma de bani cu care o persoana contribuie la o asigurare UL se ia intai o parte care merge la asigurare (asigurari), o alta parte sunt taxe si cheltuieli, iar ce ramane se investeste, adica se cumpara unitati. In functie de nivelul contributiei si de valoarea sumei (sumelor) asigurate, pentru investitie pot ramane mai multi sau mai putini bani.
Companiile de asigurari ofera programe UL de economisire cu posibilitatea investirii banilor in fonduri cu grade diferite de risc tocmai pentru a satisface mai multe categorii de persoane. Astfel, o persoana poate alege un fond sigur (care investeste in titluri de stat si depozite bancare); o alta poate alege un fond cu randament si risc mai mare (care investeste in actiuni), iar alte persoane pot alege combinatii intre cele doua fonduri in proportiile dorite.
Pe parcursul derularii programului va puteti razgandi (fara taxe suplimentare) in privinta fondului in care ati ales sa se investeasca banii. Se pot si transfera unitatile deja cumparate (dintr-un fond in altul) dar si redirectiona contributiile viitoare (catre un fond sau altul).
Catre care fond sa ma orientez? Asta tine de fiecare persoana in parte. Mai precis de toleranta fiecaruia la risc. Consultantii financiari va dau posibilitatea aflarii propriei tolerante la risc cu ajutorul unor chestionare specializate. Daca sunteti atras de un randament mai mare este bine sa stiti ca acesta poate fi obtinut doar investind banii in instrumente mai riscante. Actiunile, de exemplu, pot aduce cresterile cele mai mari dar si pierderile cele mai mari. O regula simpla spune ca nu trebuie sa investesti in ce nu intelegi.
Valoarea unitatii nu este garantata! De aceea este foarte important sa va faceti un profil de risc tocmai pentru ca responsabilitatea pentru riscul fondului ales apartine in totalitate a participantului (clientului).
Pot face ocazional contributii suplimentare? Spuneam mai sus ca programele UL se fac pe perioade determinate, in care se fac periodic contributii. Pe langa aceste contributii periodice, se pot face ocazional si contributii suplimentare. Aceste contributii suplimentare sunt administrate in cadrul aceluiasi program de economisire, insa nu se amesteca cu contributiile periodice. Indiferent de programul de economisire, sumele din contributiile suplimentare pot fi retrase si inainte de terminarea perioadei de contributie. De asemenea, contributiile suplimentare pot fi investite in programe de investitii diferite ca risc fata de cele in care se investesc contributiile periodice (daca asta se doreste).
Avantajele asigurarilor de tip UL fata de cele clasice tin in primul rand de flexibilitate:
+ puteti mari si micsora contributiile;
+ puteti mari si micsora suma asigurata in caz de deces;
+ puteti face ocazional contributii suplimentare;
+ puteti retrage bani pe perioada derularii programului;
+ putem investi o parte din bani in actiuni fara sa fim specialisti*.
* Bineinteles ca un profesionist isi alege singur si companiile in actiunile carora investeste dar si momentele in care cumpara si vinde. In acelasi timp, mai multi profesionisti in investitii in actiuni lucreaza in companii de asigurari serioase si putem beneficia de serviciile lor pentru sume accesibile multora, printr-un program de tip UL.
Dezavantajele UL-urilor:
- taxele de administrare sunt mai mari (flexibilitatea costa);
- costul asigurarii de viata este mai mare;
- daca avem o suma asigurata mare este greu sa “vedem” castigul adus de componenta investitionala;
- o eventuala scadere a valorii unitatilor (la fondurile care investesc exclusiv in actiuni) poate duce la o diminuare a sumei asigurate in caz de deces.
Concluzie. Programele de tip UL se recomanda mai mult pentru a economisi si investi banii (pentru pensie sau studiile copiilor). O posibila varianta poate fi o contributie periodica alocata in mare parte pe un fond sigur si, doar ocazional, in limita rezervelor, contributii suplimentare alocate pe un fond mai riscant.
Daca avem nevoie si de asigurare de viata, este bine ca aceasta sa fie intr-un program separat, de tip traditional (clasic), cu acumulare sau nu. Dar despre acestea vom vorbi intr-un articol viitor.